Rinoplastie

Rinoplastie

Rinoplastie

Rinoplastia este interventia chirurgicala de modificare a aspectului estetic al nasului. In functie de forma initiala a acestuia, de prezenta sau nu a cocoasei, de lungimea nasului, de forma lobulului nazal, etc, trebuie facute modificari pe scheletul osos si/sau pe cel cartilaginos.

Interventia chirurgicala se face de preferat cu anestezie generala, atat pentru confortul pacientului, cat si al chirurgului, si in functie de complexitatea modificarilor necesare, se foloseste metoda"deschisa" sau "inchisa". Prin metoda deschisa se ridica tegumentul de pe scheletul osteocartilaginos si se modeleaza "la vedere" nasul. Metoda inchisa este cea mai frecventa fiind metoda standard in chirurgia remodelarii nazale. Postoperator se produce inevitabil o tumefiere a nasului si a zonelor adiacente, insotite si de echimoze (vanatai) suborbitare uneori, mai ales atunci cand a fost nevoie si de fracturarea oaselor nazale. O saptamana in postoperator va trebui purtata pe nas o atela metalica cu rolul de a fixa in noua pozitie oasele fracturate.

Edemul si echimozele persista postoperator circa 7-10 zile, ameliorandu- se progresiv. Rezultatul final partial poate fi evaluat la aprox. 2–3 luni, iar cel final la 1 an. In cazul coexistentei unor probleme functionale de respiratie, prin existenta unei deviatii de sept, este necesara o evaluare de catre un medic ORL, care sa rezolve in prealabil sau concomitent si aceaste probleme. Interventia chirurgicala poate fi facuta ambulator in cazul unei operatii mai simple, fara anestezie generala (doar anestezie locala potentata intravenos) sau necesita internare de o zi, in cazurile mai complicate.

Chirurgia estetica si reconstructiva a nasului nasului (rinoplastia sau rinoseptoplastia) poate imbunatati nu numai aspectul estetic al nasului, dar poate ameliora si respiratia, prin corectarea deformitatilor septului. Rinoplastia poate creste sau diminua dimensiunile nasului, ingusteaza narinele sau transforma unghiul nazolabial. Aceasta operatie poate corecta defecte congenitale, traumatisme nazale si anumite probleme respiratorii.

Chirurgia estetica poate avea impact asupra sanatatii fizice si mentale prin cresterea respectului de sine si a increderii in sine, indepartand astfel starile depresive sau complexele de inferioritate. Modificarea formei nasului poate modifica intreaga expresie faciala. Chirurgia nazala este una dintre procedurile cele mai provocatoare ale chirurgiei plastice.

In functie de aspectul initial al nasului, operatia de rinocorectie se poate adresa doar scheletului osos, cartilaginos sau ambelor astfel:

  • Interventiile chirurgicale pe zona cartilaginoasa implica remodelarea sau "sculptura" cartilajului, fara a implica portiunea osoasa nazala. Interventia se desfasoara inchis, pe cale narinara, fara o cicatrice externa sau deschis, in cazurile in care modificarile necesare sunt mai complexe. Operatia se finalizeaza prin montarea unei atele nazale si mesaj nazal.
  • Interventia chirurgicala pe partile moi si pe os implica o operatie mai complexa, care necesita multa atentie in mentinerea unor proportii dimensionale care sa se apropie de caracteristicile estetice ideale. Operatia se desfasoara inchis, fara cicatrici externe, sau deschis, cu o mica cicatrice invizibila la baza columelei nazale. La sfarsit se monteaza o atela metalica si se meseaza nasul.

Nu exista un tip universal de rinoplastie care sa acopere nevoile tuturor pacientilor. Totusi aceasta procedura se poate individualiza, luand in consideratie dorintele pacientilor. Poate fi realizata simultan cu rinoplastia si chirurgia nazala interna, daca dorim sa amelioram sistemul respirator al pacientului. Cel mai bun candidat pentru rinocorectie este pacientul care doreste o ameliorare a aspectului nazal si nu perfectiunea. In plus, sunt importante dorintele realiste ale pacientului, o buna stabilitate psihica si o stare buna de sanatate, toate fiind caracteristici importante ale pacientilor care solicita o rinoplastie.

Pregatire

Operatia nu necesita pregatiri speciale, dar nu trebuie sa existe o acnee florida pe nas sau fata, iar operatia nu poate avea loc in conditiile existentei unei inflamatii a membranei mucoase nazale. Medicatia continand acid acetilsalicilic sau alte medicamente ce pot creste riscul de hemoragie (Aspirina, Acilpirin, Anopirin, Brufen, etc.) nu vor fi administrate cu 3 saptamani inaintea operatiei. Nu trebuie sa mai mancati, sa beti si sa fumati cu o seara inainte de operatie. Nasul trebuie atent curatat in prealabil.

Operatia de corectie a nasului

Simplele corectii ale partilor moi nazale se practica sub anestezie locala; corectia nazala completa, incluzand osul nazal, se realizeaza sub anestezie generala. Corectia partilor moi realizata sub anestezie locala nu necesita spitalizare, in timp ce operatia desfasurata sub anestezie generala necesita o spitalizare de 1zi.

Anestezia

Se prefera folosirea anesteziei generale, atat pentru confortul pacientului, cat si al chirurgului.

Tehnica

In afara imbunatatirii aspectului nazal, este importanta ameliorarea functiilor respiratorii. Pe de alta parte, rezultatul final nu trebuie sa lase sa se vada ca este vorba de un nas operat. Operatia se realizeaza prin mici incizii in interiorul nasului. Prin aceasta trebuie adaptata astfel incat sa poata:

  • Ingusta varful prin excizia unor portiuni din cartilajele ce alcatuiesc lobulul
  • Reduce arcul sau curba dorsului nazal, indreptandu-l
  • Ingusta nasul
  • Varful nasului sa fie mai efilat
  • Plasa grefe cartilaginoase pentru a umple sau corecta unele portiuni nazale
  • Corecta deviatiile nazale

Proceduri postoperatorii

La sfarsitul operatiei se plaseaza o atela nazala care se tine 7 zile. Se meseaza nasul, mesele fiind extrase la 2 zile. In timpul mesajului, respiratia pe nas este imposibila. O saptamana mai tarziu, se indeparteaza atela nazala, avand grija ulterior a se evita traumatismele ce ar putea duce la deformarea nasului. In 10 zile, echimozele si edemul postoperator se estompeaza, dar un grad de edem mai poate persista inca 1-6 luni, rezultatul definitiv observandu-se la 6 luni sau chiar 1 an. 3 saptamani mai tarziu se poate initia eliberarea tegumentuluin dorsului nazal prin masaje, urmarindu-se instructiunile medicului.

Articole similare
Consultatie online